Mandria de a fi bogat

Provocator titlu, recunoașteți! Și, nu, nu mă refer la bogăția sufletească, la cea a minții ori la averea culturală. Mă refer chiar la bani. La valorile materiale. Adevărul e că sunt lucruri care nu se spun. Chiar dacă le gândești. Iar motivul e simplu: ca să nu riști să fii luat în șuturi.

Dar ce-ar fi viața fără riscuri? înainte de a purcede, o precizare esențială: cel care scrie aceste rânduri NU este bogat, deci nu poate fi suspectat de pledoarie pro domo. De unde vina ura și disprețul pentru bogăție, e clar: din frustrare. Tu n-ai, altul are, doar n-o să-l iubești pentru asta!

Fiecare om e sincer convins că nu are nici a suta parte din ceea ce ar merita să aibă “la vârsta și pregătirea mea”, cum spune o expresie. Asta e valabil la modul absolut și cu atât mai mult la modul relativ, adică prin comparație cu cineva care are nu de o sută, ci de o mie de ori mai mult decât tine! “Există o explicație!”, spunea un simpatic personaj.

Pot eu să-mi ofer explicația că acela e de o mie de ori mai competent, mai deștept, mai inspirat, mai bine pregătit sau, la urma urmei, poate doar mai norocos decât mine? Să fim serioși! Și atunci, rămâne o singură explicație care ne poate liniști, până-ntr-acolo încât să nu mai facem nimic: “A furat!” Ceea ce, să ne-nțelegem, e adevărat în unele cazuri. Dar nu în toate! Să fie 5%, 10%, 30%? Sincer, habar n-am. Asta e treaba statisticilor, a analizelor economico-financiare, a organismelor de control – prea destule, slavă Domnului! Subiectul acestor rânduri este însă omul, românul, care are toate motivele să fie mândru că e bogat.

A avut idei, a știut să-și aleagă asociații, partenerii, angajații, a muncit – uneori până la epuizare – a construit ceva, când o afacere (sau un domeniu întreg!) s-a prăbușit a început altceva, a căutat mereu, s-a documentat, în fine, pe scurt, a pus osul la treabă și i-a și mers mintea. Și n-a furat.

Există oamenii ăștia? Bineînțeles! Nu prea vorbim despre ei din același motiv pentru care nu prea vorbim despre vedetele din showbiz care nu și-au injectat botox în buze și nu și-au înșelat partenerul: pentru că ne-am obișnuit să vorbim aproape exclusiv despre lucrurile care au măcar o sămânță de scandal.

Cea mai bună dovadă? Top 300. Pun pariu că pentru 99% dintre români cel puțin 200 din cei 300 – în ediția din orice an al topului – sunt complet necunoscuți. Motivul: n-au generat scandaluri și de aceea n-au ținut prima pagină a ziarelor și n-au dat naștere la niciun “Breaking news”. Dar viața, viața adevărată, viața solidă, nu prea apare la “Breaking news”. Inclusiv românii mândri că sunt bogați. sursa foto